La finalul anului școlar, situația fiecărui elev de gimnaziu și liceu se decide pe baza mediilor anuale: elevul promovează dacă are cel puțin media 5 la fiecare disciplină și cel puțin media 6 la purtare. Dacă are medii sub 5 la una sau două discipline, devine corigent și susține un examen de corigență, de regulă înainte de începerea noului an. Dacă are medii sub 5 la mai mult de două discipline, pică examenul de corigență sau are sub 6 la purtare, este declarat repetent și reia anul.
Articolul explică pe rând cum se calculează mediile, cum arată examenul de corigență, ce înseamnă situația școlară neîncheiată și ce consecințe practice are repetenția. Regulile de detaliu sunt în regulamentul-cadru de organizare și funcționare a școlilor (ROFUIP), care se actualizează periodic; locul acestor reguli în ansamblul școlii este descris în ghidul sistemului de învățământ din România. Pentru un caz concret, pentru un caz concret verifică varianta în vigoare și regulamentul intern al școlii.
Cum se calculează media anuală la o disciplină
Media anuală la o disciplină este, în principiu, media aritmetică a notelor primite la acea disciplină pe parcursul anului: aduni notele și împarți suma la numărul lor. Regulamentul fixează și un număr minim de note pe an, în funcție de câte ore are disciplina pe săptămână, astfel încât media să nu depindă de o singură evaluare.
Un exemplu ilustrativ, cu note inventate:
| Disciplina | Notele din catalog | Suma | Media aritmetică |
|---|---|---|---|
| Matematică | 6, 7, 5, 8 | 26 | 6,50 |
| Limba română | 9, 8, 10, 9 | 36 | 9,00 |
| Fizică | 4, 5, 4 | 13 | 4,33 |
| Istorie | 10, 9, 9 | 28 | 9,33 |
Rotunjirea mediei
Regulile de rotunjire sunt stabilite prin regulament și s-au modificat de-a lungul timpului, odată cu reorganizarea anului școlar. În practica școlară, media la o disciplină s-a rotunjit la nota întreagă cea mai apropiată, cu jumătatea rotunjită în sus (6,50 devine 7, iar 4,33 devine 4), în timp ce media generală s-a calculat cu două zecimale, fără rotunjire. Verifică în ROFUIP-ul în vigoare dacă aceste reguli se aplică și în anul copilului tău, mai ales când o medie este la limită.
Sfat: Când o medie se apropie de 5, calculează din timp ce notă îți mai trebuie. Dacă ai 4, 5 și 4, o singură notă de 7 aduce media aritmetică la 5. Cere profesorului încă o ocazie de evaluare înainte de încheierea situației, nu după.
Diferența dintre calificativele din primar și notele din gimnaziu, precum și sursele din care provin notele, sunt explicate în ghidul despre notarea în școala românească.
Media generală anuală și media la purtare
Media generală anuală este media aritmetică a mediilor anuale de la toate disciplinele, inclusiv purtarea, calculată cu două zecimale. Ea apare în foaia matricolă și contează la burse, la clasamente în școală și, pentru clasele V–VIII, la calculul mediei de admitere la liceu.
Media la purtare are un statut special. Ea este decisă de consiliul clasei, la propunerea dirigintelui, și scade în urma absențelor nemotivate și a sancțiunilor. Spre deosebire de celelalte discipline, media la purtare sub 6 nu se poate recupera printr-un examen: duce direct la repetenție.
| Situație la final de an | Rezultat |
|---|---|
| toate mediile la discipline cel puțin 5, purtare cel puțin 6 | promovat |
| medii sub 5 la una sau două discipline, purtare cel puțin 6 | corigent, susține examen de corigență |
| medii sub 5 la mai mult de două discipline | repetent |
| media la purtare sub 6 | repetent, indiferent de celelalte medii |
| situația neîncheiată la una sau mai multe discipline | amânat, susține examen de încheiere a situației |
Media generală influențează și accesul la bursele de performanță sau de merit; criteriile acestora sunt detaliate în ghidul despre bursele școlare. Pentru clasele V–VIII, vezi și cum se calculează media de admitere la liceu.
Corigența: ce înseamnă și cine dă examen
Un elev este corigent atunci când încheie anul cu media anuală sub 5 la cel mult două discipline și are la purtare cel puțin 6. Corigența nu înseamnă repetenție: elevul primește o a doua șansă, sub forma unui examen la fiecare disciplină nepromovată.
Când are loc examenul de corigență
Pentru clasele care nu sunt terminale, examenul de corigență se organizează de regulă într-o sesiune la sfârșitul vacanței de vară, înainte de începerea noului an școlar. Pentru clasele terminale, cum ar fi a VIII-a sau a XII-a, școlile organizează de obicei o sesiune imediat după încheierea cursurilor, ca elevii să poată participa la examenele naționale dacă promovează. Datele exacte le stabilește conducerea școlii, în limitele fixate de calendarul oficial, și se afișează la avizier.
Cum arată examenul
Examenul este susținut în fața unei comisii formate din profesori de specialitate, numite de director. De regulă are o probă scrisă și una orală, iar la disciplinele cu caracter practic, cum ar fi educația fizică, informatica sau disciplinele tehnologice, poate avea o probă practică. Subiectele se stabilesc pe baza programei școlare a anului respectiv.
- Elevul se prezintă la data și ora afișate, cu act de identitate sau carnet de elev.
- Susține proba scrisă, apoi proba orală, după caz.
- Comisia acordă note la fiecare probă, iar nota finală este media lor.
- Elevul promovează disciplina dacă obține cel puțin nota 5.
Atenție: Elevul corigent care nu se prezintă la examen fără un motiv întemeiat sau care nu promovează examenul la cel puțin una dintre discipline este declarat repetent. Dacă un motiv medical împiedică prezentarea, anunță școala imediat și depune actele doveditoare.
Situația școlară neîncheiată
Situația școlară este neîncheiată atunci când, la o disciplină, elevul nu are numărul minim de note pentru a i se calcula media. Cauzele frecvente sunt absențele multe, motivate sau nemotivate, internările în spital, mobilitățile de studiu în străinătate sau transferurile în timpul anului.
Elevul cu situația neîncheiată este amânat și susține un examen de încheiere a situației școlare, organizat de școală. Dacă promovează, i se calculează media; dacă nu, poate ajunge corigent la acea disciplină sau, în funcție de rezultat și de numărul disciplinelor, repetent. Ordinea sesiunilor, întâi încheierea situației, apoi corigența, este stabilită prin regulament.
Situații speciale
- Elevii cu probleme medicale de lungă durată pot beneficia de forme de școlarizare adaptate, cum ar fi școala la domiciliu sau în spital, cu aprobarea inspectoratului.
- Elevii care au studiat un an în străinătate au nevoie de recunoașterea sau echivalarea studiilor, iar uneori susțin examene de diferență.
- Elevii transferați de la un profil la altul pot avea examene de diferență la disciplinele care nu au fost studiate.
Repetenția: când se ajunge acolo și ce urmează
Un elev este declarat repetent dacă are medii sub 5 la mai mult de două discipline, dacă nu promovează examenul de corigență, dacă are media la purtare sub 6 sau dacă nu se prezintă la examenele de încheiere a situației fără motiv întemeiat. Repetentul reia anul de studiu, cu toate disciplinele, nu doar cu cele picate.

Ce se întâmplă după repetenție
Elevul repetent își reface anul, de obicei în aceeași școală, într-o clasă cu o generație mai mică. Regulamentul stabilește când poate rămâne în aceeași unitate și când trebuie să se transfere, iar elevii care depășesc cu mult vârsta clasei pot continua, în unele condiții, la forme cu frecvență redusă sau la seral. Repetenția are și consecințe practice: elevul își poate pierde bursa, iar parcursul spre examenele naționale se decalează cu un an.
Ce se întâmplă în școala primară
În clasele I–IV nu există examen de corigență în forma din gimnaziu. Elevii care obțin calificativul anual Insuficient la una sau două discipline urmează, de regulă, un program de recuperare sau remediere și sunt apoi reevaluați. Dacă nu reușesc la reevaluare sau au Insuficient la mai multe discipline, pot fi declarați repetenți. În clasa pregătitoare nu există repetenție: elevii trec în clasa I, pe baza raportului de evaluare a dezvoltării.
Cum previi corigența pe parcursul anului
Corigența se poate preveni aproape întotdeauna dacă problemele sunt observate din timp, nu în ultimele două săptămâni ale anului. Semnalul de alarmă este o medie care coboară sub 6 la jumătatea anului.
- Urmărește notele lunar, nu doar la ședințele cu părinții, mai ales dacă școala are catalog electronic.
- Discută cu profesorul disciplinei imediat ce apar două note sub 5, ca să afli ce lipsește concret.
- Cere ocazii suplimentare de evaluare cu suficient timp înainte de încheierea situației.
- Folosește ajutorul școlii: unele școli organizează ore de pregătire suplimentară sau remediere.
- Implică dirigintele când problemele sunt la mai multe discipline sau țin de absențe.
Pentru problemele de motivație, de anxietate față de școală sau de relații cu colegii, care stau adesea în spatele unor medii mici, consilierul școlar poate ajuta, așa cum arată ghidul despre consilierea școlară și orientarea. Dacă problemele au apărut odată cu intrarea în clasa a V-a, citește și articolul despre trecerea la gimnaziu.
Cum te pregătești vara pentru examenul de corigență
Pregătirea pentru corigență funcționează cel mai bine ca un plan de câteva săptămâni, cu sesiuni scurte și regulate, nu ca o tocire în ultimele zile. Materia este cea a întregului an, așa că ai nevoie de o listă clară a temelor din programă.
| Săptămâna | Ce faci |
|---|---|
| prima | ceri profesorului lista temelor și tipul de subiecte; aduni caietele și manualul |
| a doua și a treia | parcurgi temele una câte una, cu exerciții rezolvate după fiecare |
| a patra | rezolvi subiecte de tipul celor de la examen, în timp limitat |
| ultimele zile | recapitulezi doar greșelile frecvente și formulele sau definițiile cheie |
Câteva metode care ajută concret:
- împarte materia în teme mici și revino la fiecare la intervale tot mai mari, după principiul descris în repetiția spațiată;
- organizează recapitularea după modelul din ghidul despre planul de recapitulare pentru examen;
- dacă alegi meditații, stabilește un obiectiv clar și o durată limitată, așa cum explică articolul despre meditații și after school.
Ce merită reținut despre medii și promovare
Promovarea în gimnaziu și liceu depinde de două praguri simple: media 5 la fiecare disciplină și media 6 la purtare. Una sau două medii sub 5 înseamnă corigență, adică o a doua șansă printr-un examen; mai multe medii sub 5, eșecul la corigență sau o medie sub 6 la purtare înseamnă repetenție. Regulile de calcul și rotunjire vin din regulamentul în vigoare, care se schimbă periodic.
Pe scurt:
- media anuală la o disciplină pornește de la media aritmetică a notelor;
- media generală include purtarea și se calculează cu două zecimale;
- corigența se aplică la una sau două discipline și se rezolvă printr-un examen scris și oral;
- media sub 6 la purtare nu se poate recupera prin examen;
- o medie în scădere se repară cel mai ușor la jumătatea anului, nu la final.
Întrebări frecvente
La câte materii poți rămâne corigent?
La cel mult două discipline. Dacă ai medii sub 5 la mai mult de două discipline, ești declarat repetent fără examen de corigență.
Ce se întâmplă dacă pici examenul de corigență?
Dacă nu promovezi examenul la cel puțin una dintre discipline, ești declarat repetent și reiei anul de studiu.
Se poate rămâne repetent doar din cauza purtării?
Da. O medie anuală sub 6 la purtare duce la repetenție, chiar dacă toate celelalte medii sunt de trecere, și nu se poate recupera printr-un examen.
Ce înseamnă elev amânat?
Este elevul cu situația școlară neîncheiată la una sau mai multe discipline, de obicei din cauza absențelor sau a lipsei notelor. El susține un examen de încheiere a situației, organizat de școală.
Repetentul reface doar materiile picate?
Nu. Elevul repetent reia anul de studiu complet, cu toate disciplinele din planul de învățământ.






